SECONDARY SCHOOLS COMPETITION

Elevii clasei a VIII a, ce au promovat examenul de evaluare naţională, au participat la un concurs tematic despre Uniunea Europeană şi Comitetul Regiunilor Unite, organizat de Primăria Vulcana-Băi.

Grupul Alianţa Europeană (EA) este unul din cele patru grupuri politice din Comitetul Regiunilor de la Bruxelles care a lansat în anul 2007 proiectul intitulat „Concurs pentru licee”. Acest proiect a urmărit familiarizarea elevilor de liceu cu Uniunea Europeană şi abordarea unor teme precum: în anul 2009, creşterea gradului de conştientizare a importanţei creativităţii şi inovării pentru dezvoltarea personală, socială şi economică, pentru stimularea educaţiei şi cercetării şi pentru promovarea dezvoltării şi dezbaterii politice, iar în anul 2010, luptă împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale.
Acest proiect s-a derulat în fiecare stat membru, iar domnul Emil DRĂGHICI, primarul comunei Vulcana-Băi şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, ca membru al acestui grup politic al Comitetului Regiunilor, i-a revenit plăcuta misiune de a desemna liceul participant pentru acest concurs, începând din anul 2008.
Anul acesta, liceul desemnat a fost Grupul Şcolar „Voievodul Mircea” Târgovişte, judeţul Dâmboviţa. Concursul s-a desfăşurat în două etape la care au participat elevi cu vârste între 16 şi 18 ani. În cadrul concursului, prima probă a fost un set de întrebări cu răspunsuri multiple despre Europa şi Uniunea Europeană, iar a doua a constat în redactarea unui eseu de 800 de cuvinte cu tema „Din punctul tău de vedere, cum ar trebui să combată Uniunea Europeană sărăcia în regiuni?”
Câştigătorii de anul acesta sunt Aurelian-Vasile IOSIF şi Gabriel-Emil BURTOIU, ambii din comuna Vulcana-Băi. Aceştia, împreună cu profesorul îndrumător, vor face o vizită de două zile, 8-10 iunie, la Comitetul Regiunilor, la Bruxelles, în timpul căreia vor lua parte la o serie de activităţi şi întâlniri şi vor asista la desfăşurarea lucrărilor sesiunii plenare, iar ei vor avea misiunea de a face o prezentare despre liceul şi regiunea de unde provin.
Aşadar, le adresăm felicitări, le urăm mult succes la Bruxelles şi îi aşteptăm să ne împărtăşească din impresiile şi experienţa de acolo.

EDUCAŢIE RUTIERĂ, EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ

ECHIPA A FOST FORMATĂ DIN:

1.Mădălin Florin BADEA -cl. a VII a

2.Adelin Virgiliu VLĂŞCEANU -cl.a IV a

3. Alexandra JOIŢA -cl. a VI a

4.Iulia Andreea GHEORGHE -cl.a V a

Responsabil :înv. Gabriela ŞERBAN

Miercuri , 26 mai 2010 , au participat la faza zonală a concursului " Educaţie rutieră-educaţie pentru viaţă" şi au obţinut locul III .

Felicitări!

Urmăm de asemenea felicitări şi colegilor noştri de la Şcoala nr.1 Mihai Viteazul Pucioasa şi baftă celor de la Şcoala nr.4 E.D.C. Pucioasa care s-au calificat şi vor participa la faza judeţeană.

Votati proiectul "ECOLOGIA SALVEAZĂ ROMÂNIA"!

Proiectul îşi propune să soluţioneze problema depozitării deşeurilor menajere pe suprafaţa comunei Vulcana- Băi, în condiţiile în care în prezent, acestea ajung să fie depozitate necorespunzător, poluând albia pârâului Vulcăniţa, care traverseaza comuna.

Proiectul Ecologia Salvează România a fost propus de prof. Sorina Pîrvu. La realizarea proiectului au participat 20 de elevi.

"Pinguinii" au invitat la acţiune colegii din şcoala în care învaţă, precum şi pe cei de la cealaltă şcoală din comună, părinţi, bunici, cadre didactice, reprezentanţi ai primăriei, reprezentnţi ai Cercului de Geografie al Universităţii Valahia din Târgovişte, voluntarii Asociaţiei Ecologice "Floare de Colţ". Acţiunea s-a desfăşurat în data de 8 mai 2010, a adunat un numar de 80 de persoane care au strâns peste 200 de saci cu deşeuri de pe o rază de 1,5 km.

Votaţi proiectul colegilor noştri de la Şcoala Ion Mareş Vulcna-Băi!http://www.taraluiandrei.ro/scoala/proiecte/ecologia-salveaza-romania_121.html

CINSTE EROILOR NEAMULUI

Sentimentul de jertfă şi credinţa strămoşească nu trebuie să slăbească, ci trebuie cultivat în minţile tinerilor.
Nu vom uita niciodată ţărâna eroilor, indiferent de arma pe care au purtat-o.
Au fost ostaşi ai ţării, au devenit eroi ai neamului şi martiri ai credinţei, prin jertfa cărora noi existăm",

LA FINAL DE CLASA a IV a ....... EXCURSIE PRINTRE FILELE ISTORIEI NEAMULUI

La final de ciclu primar, clasa a IV a a hotărât ca banchetul să nu fie doar o simplă petrecere de rămas bun, ci o adevărată "recapitulare" a celor patru ani de studiu printr-o călătorie în timp, printre monumente istorice, geografice, religioase , splendori ale naturii -file de istorie ale neamului românesc.

Mănăstirea Recea este o mănăstire ortodoxă situată în comuna Dumbrăveni, judeţul Vrancea.
Schitul de maici Recea este situat în satul Cândeşti. În timpul celui de al doilea război mondial, schitul, inclusiv biserica, a fost închis. După război schitul a fost populat cu maici, iar biserica, deteriorată parţial, a fost reparată, i s-a adăugat un pridvor şi a primit enoriaşi. Şi toate acestea prin osârdia preotului Mihai Ispas, refugiat din Basarabia, şi prin contribuţia enoriaşilor.

Mausoleul de la Mărăşeşti este un monument dedicat eroilor Primului Război Mondial.
Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfăşurat luptele de la Mărăşeşti, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărăşeşti au pierit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români. Actualmente mausoleul adăposteşte 5073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune de pe 18 culoare.

Borzesti este un sat din judetul Bacau; astazi, satul a devenit unul dintre cartierele orasului Onesti. Aici s-a nascut si a copilarit Sfantul Stefan cel Mare. Domnitorul Stefan a mostenit mosia de la Borzesti din mosi-stramosi. Biserica din Borzesti poarta hramul si a fost construita din initiativa lui Stefan Cel Mare intre 9 iulie 1493 si 12 octombrie 1494.

De Borzesti se legau multe amintiri de-ale voievodului, caci impreuna cu alti copii de razesi Stefan obisnuia sa se joace de-a moldovenii si tatarii in jurul unui stejar falnic, rotund in coroana si gros cat sa-l cuprinda patru oameni.

In anul 1975, a fost dezvelita Statuia ecvestra Stefan cel Mare din ansamblul monumental Podul inalt, cu prilejul implinirii a 500 de ani de la victoria moldovenilor condusi de Stefan cel Mare. Statuia este amplasata pe un soclu inalt de 8 metri, imbracat in marmura, la capatul unui lung sir de trepte, de asemenea invelite in marmura. Realizata din bronz, opera a sculptorului Mircea Stefanescu, statuia are inaltimea de 6,90 metri, si o greutate de 19 tone. La baza ansamblului monumental se afla o fresca, realizata de asemenea din bronz, prezentand o scena in care voievodul primeste solia turcilor si o scena in care Stefan se afla in mijlocul oamenilor de rand.

Mănăstirea Moreni , Vaslui.

Ctitorita din lemn în jurul anilor 1540-1546 de către Lupan Buznea slugerul şi soţia sa Maria. Existenţa sa este amintită pentru prima oară într-un document din 1546. Prin 1853 se ridică o altă biserică, tot din lemn şi, astfel, vechea mânăstire a lui Lupan devine mânăstirea Moreni. Odată cu moartea ieromonahului Nicon Sîrbu (ianuarie 1883), ultimul călugăr de la schit, este desfiinţată si aşezarea monahală.

Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu - George Enescu” funcţionează în fostul conac al renumitei familii boiereşti Rosetti-Tescanu şi are statut de monument istoric. Edificiul a fost construit în 1880 într-un frumos parc dendrologic, situat într-o zonă colinară, la 37 km de oraşul Bacău, în proximitatea satului Tescani.
După întâlnirea Marucăi Cantacuzino, născută Rosetti Tescanu, cu George Enescu, în 1909, marele muzician a venit aici deseori, lăsându-se inspirat de frumuseţea peisajelor. Bunăoară, la Tescani a definitivat capodopera sa lirică, Oedip, pe care a dedicat-o Marucăi.
Prin Actul de donaţie făcut de Maria Cantacuzino-Enescu în 1947, conacul familiei sale a devenit aşezământ cultural. În 1980 a fost inaugurată “Casa Memorială Rosetti – Enescu” din incinta imobilului principal, devenită, în 1990, Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993, Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu". Din anul 2006, casa memorială din Tescani este secţie a Muzeului Naţional "George Enescu".

Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi este o mănăstire de călugări, ctitorită în secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca. Aşezată pe un deal ce domină valea râului Nicolina şi cartierul Nicolina şi de unde se poate vedea o frumoasa panoramă a oraşului, Mănăstirea Cetăţuia domină peisajul prin silueta sa zveltă, străjuită de un turn impozant şi împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme.
Aici a funcţionat o tiparniţă cu litere greceşti, adusă de la Veneţia. Ajunsă o ruină la sfârşitul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost restaurată în perioada interbelică la iniţiativa istoricului Nicolae Iorga.

"Teiul lui Eminescu", arbore îndrăgit de poet, ce "capata valoarea unui monument viu, cel mai preţios poate, din câte s-au inchinat marelui si nefericitului poet." Teiul urias, bătrân de 100 ani, îsi deschide florile în fiecare primăvară. Ani la rând, această zonă era des vititată de Mihai Eminescu şi iubita sa, Veronica Micle, parcul Copou rămânând şi astăzi o marturie nescrisă a iubirii lor şi un simbol romantic al Iaşului. Toamna mângâie auriu chipul de bronz al lui Eminescu, aşezat în faţa teiului.

Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat, în 1926, de către regele Ferdinand al României. Realizat în neogotic, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, ajutat de arhitecţii Xenopol şi Cerchez, construcţia Palatului a durat două decenii. Un prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806 - 1812). Un incendiu de la sfârşitul sec. al XIX-lea a distrus acest palat, la începutul secolului următor luându-se decizia ridicării actualei construcţii

Cetatea Neamţ (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamţului), este o cetate medievală din Moldova, aflată lângă oraşul Târgu Neamţ.
Ridicată în timpul lui Petru I al Moldovei, cetatea cunoaşte cea mai înfloritoare perioadă în timpul lui Ştefan cel Mare, care o include în sistemul defensiv de cetăţi ce aveau ca rol apărarea Moldovei.
Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetăţii Neamţ este în anul 1691 când a rezistat în faţa atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan Sobieski. Bătălia dintre români şi polonezi a fost descrisă în nuvela „Sobieski şi românii” scrisă de Costache Negruzzi

Mănăstirea este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activităţii monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I Muşat (1375-1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi dispărută, însă, pe amplasamentul mănăstirii, existase o bisericuţă mai veche din lemn, numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare la sfârşitul secolului al XV-lea şi are hramul Înălţarea Domnului.

Construită în 1830 de către Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor, casa în care s-a născut şi a copilărit Ion Creangă a fost amenajată ca muzeu în anul 1951. Devenită unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, aceasta reprezintă, dincolo de semnificaţia sa istorico-literară şi sentimentală, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei şi ariei etno-culturale în care se încadrează.
Sub acoperişul larg de draniţă, pereţii duraţi din bârne groase peste care s-a aşternut un strat de lutuială, delimitează o singură încăpere cu ferestre înguste şi o tindă unde abia puteai să te învârţi. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodăreşti şi unelte agricole cu certă valoare etnografică.

Mănăstirea Agapia a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, între anii 1858-1861

Mănăstirea Sihăstria este o mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, situată în partea de nord a judeţului Neamţ, la 22 km de oraşul Târgu Neamţ, pe şoseaua ce duce spre Pipirig-Vatra Dornei.Prima ctitorire a avut loc în anul 1655 de către sihastrul Atanasie împreună cu şapte ucenici de-ai săi. Vremurile grele care au urmat au dus la ruinarea bisericii şi de aceea, în 1734, episcopul Ghedeon al Romanului a ridicat o nouă biserică, din piatră, pe locul celei vechi. Edificiul este sobru şi plin de armonie, respectând cu fidelitate arhitectura stilului clasic moldovenesc.
Istoria zbuciumată a acestor locuri a influenţat şi dezvoltarea mănăstirii, care a avut mult de suferit în decursul vremurilor. După distrugerile din anul 1821, când a fost incendiată de turci, a fost refăcută în 1824, cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi.

Manastirea Secu este o vatra monahala de intensa traire duhovniceasca a carei vechime se ridica la aproape 500 de ani. In jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetatii Neamtului, pe valea Paraului Secu, se aseaza un grup de sihastri care vor intemeia mai apoi, in anul 1530, sub conducerea Ieroschimonahului Zosima, calugar de la Manastirea Neamt, schitul cu acelasi nume: Schitul lui Zosima.
Domnitorul Petru Rares (1527-1546) a cladit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului manastirii. Schitul a fost ingradit cu zid de piatra in anul 1550 de catre Doamna Elena, sotia voievodului, si de fiii sai. Din acest zid se mai pastreaza astazi o mica parte: la intrarea in manastire, in dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, in urma cu cinci secole, fusese poarta de intrare in schit si clopotnita acestuia.

Cheile Bicazului reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a Munţilor Hăşmaş, în nord-estul ţării în judeţele Neamţ şi Harghita.
Cheile au fost formate de râul Bicaz şi fac legătura între Transilvania şi Moldova.

Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut şi sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaşi nume .

Lacul Roşu este un lac de baraj natural format în 1837 şi situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui Hăşmaşul Mare.Este cel mai mare lac natural montan din România. S-a format prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoş. Numele său provine de la Pârâul Roşu care traversează straturi de culoare roşie cu oxizi şi hidroxizi de fier

La poalele munţilor Hăşmaş, acolo unde cei doi fraţi, Mureşul şi Oltul, au hotărât să spintece Tansilvania apucând-o pe cărări diferite, pe o şa de drum se întinde Mănăstirea Izvorul Muresului.